Principalele patru tipuri de abilități de comunicare
Iată o listă cu abilități de comunicare din CV, împărțită în patru mari categorii:
1. Abilitățile de comunicare verbală sunt într-adevăr cele legate de viul grai, însă nu se rezumă doar la simple conversații. Apelurile video, conferințele și ședințele au drept premisă capacitatea de a articula ideile cu multă concizie și încredere.
2. Abilitățile de comunicare non-verbală sunt uneori mai importante decât mesajul, deoarece limbajul corporal și expresiile faciale ne influențează mesajul incredibil de mult.
Cei versați în tehnicile comunicării au un „radar” care depistează aceste microcomportamente, iar CV-ul tău trebuie să precizeze clar că stăpânești arta transmiterii și detectării acestor indicii discrete.
3. Abilitățile de comunicare scrisă au devenit aproape un vestigiu în epoca Zoomului, a mesageriei instantanee și a emojiurilor, însă un vechi dicton spune că „dacă nu e scris, nu există”. Pe de altă parte, dacă tot scrii, nu lăsa loc de interpretări, deoarece nu vei putea să explici mesajul în persoană când este citit. Abilitățile de comunicare scrisă sunt deosebit de importante pentru bloggeri.
4. Abilitățile de comunicare vizuală. O imagine face cât o mie de cuvinte. Într-o lume în care capacitatea de concentrare scade rapid, iar tehnologia generează prezentări uluitoare și imagini care-ți taie răsuflarea, talentul de a comunica ideile vizual devine rapid o calitate la mare căutare în multe domenii, de exemplu, marketingul prin conținut.
Zece abilități de comunicare pentru CV-ul tău
Iată câteva exemple de abilități de comunicare în CV care îți vor arăta cum să-ți gestionezi ziua de lucru.
Reflecția
Capacitatea de a te opri, de a reflecta la cele spuse și de a răspunde abia apoi – iată ce stă la baza unei conversații productive. Nu trebuie să știi doar să asculți, ci și să faci comunicarea să evolueze.
Claritatea
Nimeni nu stă să asculte un minut un mesaj pe care l-ai fi putut comprima în cinci secunde.
Mesajele simple rămân în memorie mai ușor – oricât te-ar tenta să tot perorezi despre ideea ta monumentală pentru succesul companiei, forța cu care transmiți mesajul nu crește proporțional cu timpul în care în care îl transmiți. Gândește-te înainte să vorbești și condensează mesajul.
Ascultarea
Abilitățile de ascultare activă au la bază dorința de a înțelege, nu de a auzi pur și simplu un mesaj. Dacă știi să asculți, cel care îți comunică ceva va putea să termine mesajul înainte să răspunzi.
Feedbackul
O comunicare eficientă are la bază un proces prin care emitem păreri și primim reacții la respectivele opinii. Dacă nu știm ce părere au ceilalți despre ce spunem noi, nu ne putem ajusta procesele mintale.
Deschiderea
Dacă am gândi toți la fel, viața ar fi plictisitoare rău (și am și trage frânele procesului de evoluție umană). Dacă suntem deschiși la diferențele de idei ale altora, putem găsi soluții creative în procesul de comunicare.
Empatia
Uneori, e suficient să-i spui cuiva că-i înțelegi perspectiva. Adevărata empatie se vede când arăți prin fapte că acea perspectivă te-a influențat. Prea mulți spun „te înțeleg” și atât.
Sinceritatea
Ca să comunici autentic și deschis, trebuie să ai multă încredere în tine. Se vor găsi mereu alții care să-ți saboteze ideile în scopuri personale, însă, dacă nici comunicarea nu este onestă și transparentă, drumul către o mai bună înțelegere va fi anevoios.
Negocierea
Reciprocitatea comunicărilor de la locul de muncă are și un element de „troc”, așa că abilitățile de negociere și influențare sunt esențiale în atingerea obiectivelor, atât cele proprii, cât și cele ale echipei.
Echilibrul
Echilibrul este ingredientul de bază al comunicării reușite. Faci schimb de idei, cazi de acord asupra rezultatelor și ai grijă să vorbești și să asculți în proporții egale. Când ambii interlocutori simt că există paritate în comunicare, rezultatul final va părea unul echitabil.
Influențarea
Una este să comunici mesajul dorit, alta, să-ți convingi interlocutorul să acționeze pe baza lui. Abilitățile de influențare își arată impactul după comunicarea propriu-zisă, însă nu sunt mai puțin importante decât restul, deoarece ele concretizează acțiunile la care a sperat autorul comunicării.
